Porunca „Să vă iubiți unii pe alții!” este mereu nouă. Oricât de mult s-a repetat de atunci, de când a ieșit prima dată din inima și de pe buzele Domnului, porunca de a ne iubi unii pe alții, este nevoie să ni se spună mereu și tot mereu. Să ni se spună, pentru că de fiecare dată este nevoie de ea ca de o noutate și noutatea este ceva pe care avem nevoie să o primim zilnic. Astfel, oricât de vechi este numele unui ziar, el în fiecare zi apare din nou și este din nou citit.
Să dorim să avem iubirea așa cum avem pâinea zilnică: mereu proaspătă, mereu nouă, mereu caldă. Iubirea față de Dumnezeul nostru ar trebui să ne-o împrospătăm zilnic. Tot ceea ce am făcut ieri pentru Domnul ar trebui să uităm. Din dragoste pentru Iisus, astăzi trebuie să facem altceva, din nou.
Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm să reverși zilnic în sufletele noastre, din belșug, noutatea iubirii proaspete și calde! Te rugăm, Doamne Iisuse, fă-ne Tu în stare să nu putem fără iubire!
Părintele Constantin Sârbu, Lacrimă și har, Editura Bonifaciu, 2010
