Smerenia este dreapta socoteală, este a nu te crede mai mult decât ești. Tot ce trece peste această măsură este de la diavolul. Sfinții Părinți spun că „smerenia este o clădire ce nu se ridică decât pe ruinele mândriei”.
Fără smerenie, nu există dragoste față de cei din jurul tău. Ca atare, fără smerenie nu poate fi ascultare sau supunere față de Dumnezeu, față de cei sus puși, față de părinți, profesori, preoți.
Arhidiacon Teofilact Ciobîcă, în revista Cuvinte către tineri, nr. 3/2010, Mănăstirea Putna