Cel ce a fost, Cel ce stă de față și Cel ce va veni e Cel ce a pătimit, a fost îngropat, a înviat și a fost preaslăvit de Tatăl. El este Cel ce a dezlegat picioarele noastre din lanțurile morții și a înviat din morți. Nu e doar...

La Crăciun era destul de înviorat. În noaptea cântărilor îngerești a compus un minunat colind al deținuților din Târgu-Ocna. În patul de alături își dădea sufletul arhimandritul Gherasim Iscu. Noaptea aceea de Crăciun nu o voi putea uita până la sfârșit. Umblam necontenit de la un bolnav...

Merită să ne mirăm de răbdarea lui Dumnezeu, Care a așteptat atâtea secole ca să ne facă vase ale Sfântului Duh. El a așteptat mai mult decât noi! Prin urmare, sărbătoarea sfinților părinți după trup ai Mântuitorului dezvăluie ce a reușit îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu, fără să tăgăduiască libertatea...

Între anii 1984–1985 venea un tânăr inginer din Piatra Neamț pe nume Nicolae, să-i citească părinții la icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistrița, fiind greu chinuit de un duh necurat, trimis de o femeie vrăjitoare. Ani de zile a suferit, mergând din mănăstire în mănăstire, cu speranța vindecării....

Din amintirile părintelui mărturisitor Dimitrie Bejan din închisoarea Aiudului. Sub nesfârșitul cerului safir se profilează, din nou, înneguratul Aiud. Aceeași sfâșietoare foame, același necruțător frig le spintecă măruntaiele condamnaților la exterminare. Printre ei se numără și Nichifor Crainic, profesorul pe care părintele Dimitrie îl audiase pe băncile Facultății de...

Dragă Sfinte Nicolae, Știu că sunt un pic cam mare Ca s-aștept să-mi pui în zori Bunătăți în pantofiori. Însă tot te rog ceva: Azi pun înaintea ta Ghetele inimii mele, Ca să le umpli pe ele Cu daruri duhovnicești Din cămările cerești: Bucurie și răbdare, Pace, milă și iertare, Blândețe, nepizmuire Și, bine-nțeles, iubire. Și-aș mai vrea să-mi dăruiești, Ca un milostiv ce...

Bunul Dumnezeu îngăduie durerea nu numai pentru a-l pedepsi pe omul nelegiuit și apostat, dar și pentru a-l vindeca. Îndeosebi pentru a-l vindeca, pentru a-l izbăvi și mântui. Monahul Marcel Karakalinul, Cugetări în ceasul durerii, în În cuptorul suferințelor, Editura Egumenița

Sfântul Apostol Andrei a urmat în toate lui Hristos, Mântuitorul lumii. A vestit Evanghelia în multe țări, a dărâmat capiștile idolești, a botezat nenumărați creștini, a întemeiat biserici, a hirotonit diaconi, preoți și episcopi și a adus la credința în Hristos mai multe țări, printre care și țara noastră. Deci...

Noi, captivi într-o peșteră, ne mișcăm în întuneric și nu vedem semnalul luminos pe care-l trimite Evanghelia, chemându-ne la viața veșnică. Viața veșnică! Aș fi vrut să fiu un Gură-de-Aur și un Vasilie cel Mare, ca să vă pun în inimă acest mare adevăr, că există suflet nemuritor, că dincolo...

Dovada că suntem noi, oamenii, pogorâtori din cer este acest alt început al Evangheliei: „Nimeni nu s-a suit la cer, decât Cel care S-a pogorât din cer…”. Da, prin Cruce, creștinii sunt sau devin niște miliarde de Mici Hristoși (în sensul de fii ai Aceluia). Dar numai prin Cruce!...