Dumnezeu a făcut pe om liber, ca să poată înclina spre bine. Dar înclinând spre bine prin voie liberă, nu e în stare să-l împlinească fără ajutorul lui Dumnezeu. Căci s-a scris: „Nu e de la cel ce voiește, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care miluiește.” (Romani 9, 16)
Dacă deci își apleacă omul inima spre bine și cheamă pe Dumnezeu în ajutor, Dumnezeu, luând aminte la dorința lui cea bună, dăruiește putere lucrării lui. Și așa se întâlnesc amândouă: libertatea omului și puterea lui Dumnezeu. Căci binele vine de la Dumnezeu, dar se împlinește de către sfinții Lui. Și așa Se slăvește Dumnezeu în toți și El îi slăvește pe ei.
Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrieri duhovnicești, în Filocalia românească, vol. 11
