De ce se aprinde candela înaintea icoanelor?
În primul rând, deoarece credinţa noastră e lumină. Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii.
Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.
În al doilea rând, ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în faţa căruia
aprindem candela - fiindcă sfinţii sunt numiţi...
De cât timp și de ce este nevoie pentru a ne schimba întreaga viață?
Este cu putinţă ca, nu numai în cinci zile, ci chiar într-o clipită să ne schimbăm întreaga viaţă. Spune-mi: ce poate fi mai rău decât un tâlhar ucigaş de oameni? Nu este aceasta răutatea cea mai de jos? Şi totuşi acela a ajuns numaidecât la culmea virtuţii şi a...
Păcatul și virtutea
Atunci când Sfântul Pavel a început să propovăduiască în Damasc, toţi se minunau, zicând: „Nu este, oare, acesta cel ce prigonea în Ierusalim pe cei ce cheamă acest nume?". Şi totdeauna se întâmplă aşa: cei din mijlocul cărora cineva se întoarce de la necredinţă la credinţă, ori de la...
Cum poți ajunge să nu te mânii?
Răspunsul dat Sfântului Cuvios Paisie cel Mare de Însuși Mântuitorul:
„... Pe urmă Paisie I-a zis: «Mă rog Ție, Hristoase al meu, slobozește-mă de mânie!». Iar Domnul i-a zis: «De voiești a birui mânia și iuțimea, ia aminte să nu rănești ori să ocărăști ori să defaimi pe cineva; și,...
Să nu lăsăm rugăciunea
Orice rugăciune este dar de la Dumnezeu. Noi avem rugăciunea gurii. Deocamdată împlinește-o pe asta, tătucuţă. Fântâna e adâncă, dar funia e scurtă și găleata e mică. Citește Acatistul Maicii Domnului iar seara citește Paraclisul ei. Fiecare cuprinde cât poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare....
Distracția atât de goală de sens
Oricine privește viața noastră contemporană din perspectiva vieții normale, așa cum era ea trăită de oamenii de mai demult – de pildă în Rusia, America sau în oricare altă țară din Europa Apuseană în veacul al XIX-lea - nu se poate să nu fie izbit văzând cât de anormală...
Post cu mărime de suflet
Prin post omul își arată intenția sa cea bună. Face din mărime de suflet o asceză și Dumnezeu îl ajută. Dacă însă se silește pe sine și spune: „Ce să fac? Este vineri și trebuie să postesc”, atunci se va chinui. În timp ce, dacă ar înțelege folosul postului...
Omul învaţă toată viaţa sa smerenia lui Hristos
Ia aminte la două gânduri şi teme-te de ele. Unul îţi spune: „Eşti un sfânt!”, altul: „Nu te vei mântui!”. Aceste două gânduri vin de la vrăjmaşul şi nu este adevăr în ele. Tu însă cugetă: „Sunt un mare păcătos, dar Domnul e milostiv, El îi iubeşte mult pe...
Ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu noi?
Să ne întrebăm dacă l-am salutat cu căldură pe prietenul nostru pe care l-am întâlnit. Să ne întrebăm dacă nu cumva am fost egoiști în ziua care se pleacă spre înserare. Să ne întrebăm dacă oare este cineva mulțumit cu ceea ce i‑am spus sau cu ceea ce i-am...
De ce nu sporim duhovniceşte
Pravila Părintelui Sisoe era următoarea: nimic nu trebuie să-l abată pe călugăr de la Domnul, căci atunci când mâinile lucrează, inima trebuie să se roage; când inima obosește, mintea trebuie să cugete la Domnul; când mintea obosește, ochii trebuie să citească Sfânta Scriptură, apoi iarăși, totul de la început....
Dumnezeu aranjează totul pentru ca nimeni să nu-și piardă sufletul
Două fete s-au dus la starețul Iacov Tsalikis și părintele le-a spus:
– Spuneți-i lui Homer să vină, căci trebuie să-i povestesc cele despre fratele...
Haina sufletului
Există un refuz al persoanei de a participa la logodna lui Dumnezeu cu lumea și o dezgolire de orice sens a umanității ca răspuns...
Sfaturi
Sufletul meu tânjește după Tine și cu lacrimi Te caut
Cine vrea să se roage neîncetat, acela trebuie să fie în toate înfrânat și ascultător „bătrânului” pe care-l slujește. Trebuie să-i mărturisească și gândurile, pentru că, prin duhovnicul și „bătrânul” lui, Domnul îl îndreptează prin harul Său, și atunci nu va avea gânduri rele împotriva lui. Pentru ascultarea...
Taina Spovedaniei la părintele Sofronie Saharov
Părerea fundamentală a Părintelui Sofronie de la Essex era că Taina Spovedaniei diferă de o simplă discuție.
Cel ce se spovedește spune elementul central al gândului sau al păcatului sau al patimii care îl necăjește, fără să intre în amănunte, iar duhovnicul lasă liber – să fie exprimat către cel...
Contemplarea mistică – rod al întâlnirii dintre Dumnezeu și om
Contemplarea mistică a lui Dumnezeu este rodul unei iubiri personale, al unei întâlniri între persoane care se dăruiesc una alteia. Filantropiei dumnezeiești și revelării Sale prin Har îi răspunde adeziunea totală a omului la însuși izvorul vieții sale.
Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană
Cinci trepte la începutul Postului Mare – 1. Postul
Să nu ne mâhnim de zilele ce se apropie! Să fim veseli în ele, așa cum se cuvine sfinților. Cel trist nu primește cunună, iar cel care suspină nu biruie. Nu te întrista când ți se poartă de grijă! E o nebunie să nu te bucuri de sănătatea sufletului...
Folosul împărtășirii cu Trupul și Sângele lui Hristos
Acel creștin care se apropie de împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu mare evlavie și pregătire se învrednicește de nenumărate daruri și foloase duhovnicești, cum sunt:
- se unește cu Hristos după har, căci cel ce mănâncă Trupul și...
Dumnezeu este pentru toți, dar Se descoperă celor smeriți
Dumnezeu Se descoperă în primul rând celor ce se smeresc sincer. De obicei Se ascunde de cei mândri. Dumnezeu Se odihnește în blândețe și în smerenie.
Smerenia aproape că a devenit necunoscută, nefolositoare și desuetă în lumea noastră. Exaltarea mândriei astăzi constituie o calitate, putere, podoabă, tărie, autoritate. Gheronda Paisie...
Despre adevărata și fățarnica smerită cugetare
Adevărata smerită cugetare stă în ascultarea și urmarea lui Hristos. „Nimeni să nu vă înșele printr-o prefăcută smerită cugetare” (Coloseni 2, 18), a spus Sfântul Apostol Pavel.
Adevărata smerită cugetare e înțelegerea duhovnicească. Ea este un dar al lui Dumnezeu; ea este lucrarea Harului Dumnezeiesc în mintea și în inima omului.
Este...
Despre orbul pe care l-a luminat apa izvorului cel primitor de viață
În Constantinopol era un ostaș, milostiv foarte și om îmbunătățit, Leon cu numele, pe care, pentru bunătatea lui, l-a învrednicit Dumnezeu de s-a făcut împărat mai pe urmă. Pe când era încă ostaș, a întâlnit într-o pădure deasă, aproape de cetate, un orb, care era foarte însetat din călătorie...