Dumnezeu n-a lăsat neîncununate nici preacuratele trupuri ale Părinților care au participat la întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, ci le-a cinstit printr-o minune uimitoare, ca slujitori ai Lui. Pentru că a îngăduit morții lor să vină atât de pașnic precum somnul natural și în continuare până acum trupurile acestor părinți care au primit harul dumnezeiesc, să rămână în eparhia fiecăruia neputrezite. Mulți sunt cei care mărturisesc întâmplarea, care i-au văzut „cu proprii lor ochi”, ca și cum dorm în sicriele lor, care se deschid din timp în timp, și s-au și închinat lor. Și noi suntem martori nemincinoși ai acestei priveliști, am sărutat moaștele Sfântului Leontie cel întocmai cu îngerii, care a vărsat multă sudoare pentru credință și înainte de prezența lui la Sinodul din Niceea. Mulți martiri și luptători au fost arătați de acesta ca luptând împotriva vrăjmașului cugetător, de asemenea, mulți folosind viața lui ca învățător, au devenit cetățeni ai cerului. Unul dintre aceștia este marele luptător pentru Hristos, Grigorie [luminătorul Armeniei], care a aflat moaștele Sfintelor Martire Ripsimia și Gaiani și după ce l-a biruit mai întâi pe desfrânatul Tiridate, l-a adus mai apoi la credință. Moaștele acestea le-au văzut mulți, împreună cu noi și n-au putrezit nici părul, nici unghiile, ci miroseau în întregime și nimeni să nu se arate necredincios, pentru că așa sunt darurile harului și mai mari decât acestea, spre lauda credincioșilor și slava bisericilor, spre slava lui Hristos.
Grigorie, preotul Cezareei, Cuvânt la cei 318 purtători de Dumnezeu Părinți și la Sfântul Constantin, Preacredinciosul Împărat, în Predici ale Sfinților Părinți la duminicile de peste an
