Fiind un frate bolnav și aproape de moarte, a mers Cuviosul Patermutie la el spre cercetare. Și, văzându-l pe acela că se teme de moarte pentru păcatele sale, a zis către el:
– Pentru ce nu ești gata, fiule, de călătorie? Eu cred că mustrarea va merge cu tine și acolo.
Și a zis bolnavul:
– Rogu-mă ție, Părinte, roagă pe Dumnezeu pentru mine, ca să-mi dea mie măcar puțină vreme de pocăință.
Răspuns-a Bătrânul:
– Acum cauți vreme de pocăință? Dar vremea trecută unde este? Și ce-ai făcut în toate zilele călugăriei tale? Oare, n-ai putut să-ți tămăduiești rănile tale cele mai dinainte, ci mereu ai adăugat răni peste răni?
Iar bolnavul nu înceta, rugând pe Cuviosul, cu lacrimi, ca să se roage Domnului pentru el. Și i-a zis Sfântul:
– Dacă nu vei mai adăuga de acum rele peste rele, atunci mă voi ruga, pentru că bun este Domnul, Cel iubitor de oameni, îndelung-răbdător, și-ți va da ție vreme spre curățirea păcatelor tale.
Aceasta zicând-o, și-a plecat genunchii la rugăciune și, după multă rugăciune, sculându-se, a zis bolnavului:
– Iată, trei ani îți dă ție Domnul în viața aceasta, numai cu adevărat să te pocăiești.
Și, luându-l de mână, l-a ridicat pe el sănătos și l-a luat cu el în pustie. Iar după acei trei ani, iarăși a mers cu el la frați. Și a stat înaintea lor fratele, ca un înger al lui Dumnezeu. Și, mulți adunându-se la Cuviosul și ascultând cuvintele lui cele ca mierea, a întins cuvânt despre roadele pocăinței, vorbind toată noaptea până dimineața. Și, întru acea vorbire, fratele cel ce împlinise pocăința cea de trei ani a fost văzut ca și cum dormita. Și așa și-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu, fără durere și fără frică, ca și cum ar fi adormit într-un somn dulce.
Încă se spune despre Cuviosul Patermutie că de multe ori a trecut râul Nilului, umblând pe deasupra apei. Iar odată, fiind adunați câțiva frați, într-o chilie, și vorbind spre folosul sufletului și fiind ușile încuiate, a stat Sfântul în mijlocul lor, precum oarecând Hristos Domnul în mijlocul Apostolilor, căci atât de mare era întru minuni Cuviosul Patermutie, fiind plin de harul lui Dumnezeu.
Proloagele, în fiecare zi împreună cu Sfinții, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2011
