milostenie, bani

Dumnezeu dorește ca omul să adune comori spirituale în ceruri, nu comori materiale pe pământ. Iisus îi spune dregătorului bogat:

„Vinde toate câte ai și le împarte săracilor, și vei avea comoară în ceruri” (Luca 18, 22),

și anume comoara faptelor bune sau comoara milosteniei. Averile nu se pierd când din ele se face milostenie săracilor, ci se transferă de pe pământ la cer, în înțelesul că milostenia sinceră și smerită transformă averile materiale în lumina neapusă a faptelor bune, singura pe care omul o ia cu el în suflet când se mută la cer, după moarte, adică după despărțirea lui de lumea materială. Acest transfer sau această transfigurare, adică această schimbare a bunurilor materiale în faptă bună și în comoară cerească, nu se face ușor, dacă omul s-a prea obișnuit cu modul de existență posesiv, pătimaș și lacom, acaparator și adunător de averi trecătoare.

În acest sens, pentru a ne vindeca de patima lăcomiei, avem nevoie de harul lui Dumnezeu. De aceea, Domnul Iisus Hristos spune în această privință:

„Cele ce sunt cu neputință la oameni, sunt cu putință la Dumnezeu.” (Luca 18, 27).

Dacă noi Îi cerem ajutorul, Dumnezeu ne ajută să ne schimbăm, să realizăm această transformare a comorilor pământești în comoară cerească și să-I urmăm Lui. Să renunțăm la ceva pentru a primi pe Cineva, să renunțăm la daruri pentru a primi pe Dumnezeu-Dăruitorul, pentru ca El să devină Viața vieții noastre.

Potrivit Tradiției bisericești, cuvintele tainice ale lui Iisus Hristos: „cele ce sunt cu neputință la oameni, sunt cu putință la Dumnezeu” s-au adeverit în viața acestui tânăr, întrucât el era sincer în căutarea sa spirituală, dar îi era greu să se schimbe imediat. Se spune că tânărul bogat a avut nevoie de mai mult timp ca să lupte cu propriul său egoism, pentru a împlini sfatul Domnului Iisus. Deci, după o luptă interioară duhovnicească în care, desigur, a cerut ajutorul lui Dumnezeu, tânărul bogat a renunțat la averi, le-a vândut, iar banii i-a împărțit săracilor și apoi a devenit unul dintre ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos, iar mai târziu a ajuns episcop în Asia Mică. Așadar, Domnul Iisus Hristos a prevăzut această schimbare sau convertire lentă a tânărului bogat. De aceea, a zis că cele ce sunt cu neputință la oameni, când ei se luptă singuri, sunt cu putință la Dumnezeu când oamenii cer ajutorul Lui.

PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Evanghelia slavei lui Hristos. Predici la Duminicile de peste an, Ed. Basilica, 2016