Avvei Ammon i-a prorocit Avva Antonie, zicând: Vei înainta în frica lui Dumnezeu! Și a ieșit afară din chilie și i-a arătat o piatră și i-a zis: Ocărăște piatra aceasta și lovește-o! Iar el a făcut așa. Și l-a întrebat pe el Avva Antonie: Nu a vorbit piatra? Iar el a zis: Nu! Și a zis Avva Antonie: Și tu vei ajunge la această măsură. Lucru care s-a și întâmplat. Căci așa de mult a înaintat Avva Ammon, încât din prea multă bunătate nici nu mai recunoștea răutatea. Când a devenit episcop, i-au adus o fecioară care luase în pântece și i-au zis: Dă-i canon! Iar el, făcând semnul crucii pe pântecele ei, a poruncit să i se dea două perechi de cearșafuri, zicând: Nu cumva să moară la naștere ea sau pruncul ei și să nu găsească cu ce să-i înmormânteze. Cei care erau împotriva ei au zis: De ce ai făcut aceasta? Dă-i canon! Iar el a zis lor: Vedeți, fraților, este aproape de moarte. Ce pot eu să-i fac? Și a slobozit-o pe ea. Și nu a îndrăznit niciodată Bătrânul să osândească pe cineva.
Patericul Mare. Apoftegmele părinților pustiei, Ed. Bizantină
